Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că ar putea avea loc restructurări semnificative de personal în sistemul bugetar, dacă nu se va pune în practică o reformă fiscală consistentă. El a observat că există instituții unde mulți angajați vin la muncă după ora 10:00 și că sunt angajați la stat care își cumpără poșete de top.
„În ultima lună și jumătate am avut ocazia să interacționez cu una dintre cele mai bogate administrații publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziție de poșete de top, care costă o mulțime de bani, și am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă și probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică”, a spus Costin.
El a adăugat că în zona administrației publice sunt excese atât în ocupare, cât și în salarizare. Conform liderului sindical, există în sistemul bugetar deficite cronice de forță de muncă, acesta oferind ca exemplu administrația penitenciarelor.
„Am identificat în structura salariilor în plată niște inadvertențe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate niște decizii. În schimb, rămânem deficitar investițiilor în modernizarea administrației publice. Sistemul care administrează pensile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcționează, cu volume uriașe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiți pentru efortul suplimentar”, a spus Costin.
El a menționat că noul guvern trebuie să facă o analiză împreună cu sindicatele și să taie de acolo de unde trebuie tăiat. Potrivit liderului BNS, trebuie implementată o reformă fiscală pentru că, altfel, bani care ar trebui să ajungă ca și venituri bugetare se duc în alte buzunare și vom rămâne impasibili la această problemă cronică a economiei românești.
Reforma sistemului de salarizare în sectorul public va modifica modul în care bugetari sunt remunerați. Printre măsuri se numără limitarea sporurilor, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și revizuirea coeficienților de ierarhizare.
Măsura are ca scop limitarea unei plăți disproporționate a sporurilor și asigurarea că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Astfel, se previne inflația salarială și se ține cont și de sustenabilitatea salariilor publice, deci salariul de bază va influența mai mult salariul final decât sporurile.
De asemenea, reforma sistemului de salarizare în sistemul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal ce au fost avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada 2025-2031.
Se vor reintroduce și grilele salariale pentru administrația locală, prin care angajați publici și contractuali vor fi remunerați similar cu cei din administrația centrală, reducând riscul inegalități salariale.
În plus, referitor la salariul minim, acesta va fi ajustat la inflație, ceea ce asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată, în ciuda creșterii costului vieții. De asemenea, dacă salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității asigură că creșterile salariale sunt legate de performanța economică generală.
