Angajații de la stat și cei din sectorul privat ar putea suferi o pierdere semnificativă a salariului începând cu 1 martie 2025. Această situație ar putea afecta peste cinci milioane de români.
Guvernul se pregătește să implementeze noi măsuri fiscale care ar putea afecta atât angajații de la stat, cât și pe cei din sectorul privat. Aceste măsuri ar putea fi aplicate începând cu 1 martie 2025.
Una dintre măsurile discutate este unificarea contribuției la sănătate (CAS) cu impozitul pe venitul salarial. Aceasta ar însemna că angajații ar pierde o parte importantă din salariu.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat acest scenariu. Măsura, propusă ca parte a unui set de reforme fiscale elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale, ar putea avea un impact semnificativ asupra veniturilor nete ale angajaților.
Conform structurii actuale a taxării, un angajat cu salariul mediu brut de 8.825 lei primește un salariu net de 5.164 lei. În prezent, contribuția la pensii (CAS) de 25% și contribuția la sănătate (CAS) de 10% sunt deduse înainte de aplicarea impozitului de 10% pe baza rămasă. Însă, într-un scenariu de unificare, CAS și impozitul ar fi comasate într-o taxă unică de 20%, aplicată direct asupra salariului brut, fără deduceri anterioare.
Astfel, salariul net al unui angajat ar scădea la 4.854 de lei, ceea ce înseamnă o pierdere de 310 lei lunar. Marcel Boloș susține că această schimbare ar aduce statului venituri suplimentare de 27 miliarde de lei anual, bani proveniți din eliminarea deducerilor actuale.
„Este un scenariu care a fost prezentat de către Banca Mondială și are un impact bugetar semnificativ. Totuși, trebuie să avem în vedere și îngrijorarea oamenilor privind scăderea veniturilor nete”, a declarat Marcel Boloș.
Potrivit ministrului, Banca Mondială a prezentat Guvernului trei scenarii: impozitarea progresivă, respinsă de coaliția de guvernare, unificarea CAS cu impozitul pe venit și o cotă standard de TVA, de asemenea neagreată.
„Sunt doar scenarii analizate, iar decizia va fi luată în funcție de impactul asupra bugetului și de angajamentele asumate prin PNR”, a subliniat Marcel Boloș.
