Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că AUR și Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” i-au cerut să atace ordonanța-trenuleț la Curtea Constituțională. Aceasta a fost prima reacție a Avocatului Poporului după ce AUR și Cartel Alfa i-au cerut să atace Ordonanța-trenuleț la CR.
Avocatul Poporului susține că va analiza petițiile referitoare la ordonanța-trenuleț. Cartel Alfa, spune Renate Weber, a formulat cererea pe motiv că actul normativ ar fi neconstituțional. Renate Weber a precizat, totodată, că instituția a înregistrat petiți cu privire la acest act normativ din partea mai multor persoane.
Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA analizează posibilitatea să atace în contencios administrativ îngheţarea pensilor prevăzută de Ordonanţa trenuleţ, în cazul în care Avocatul Poporului nu va da curs sesizări organizaţiei. „Dacă Avocatul Poporului nu va da curs sesizări CNS Cartel ALFA, există şi o altă cale de atac, în contencios administrativ, chiar dacă este mai lentă. Putem ataca neaplicarea legi şi, în cadrul procesului, se poate solicita un punct de vedere al Curţi Constituţionale, numai că durează ceva mai mult”, a precizat preşedintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hosu.
Anterior în cursul zilei de miercuri, Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunţat că atât Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” cât şi AUR au solicitat Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională a României (CR) Ordonanţa trenuleţ. Renate Weber a declarat că reprezentanţi „Cartel Alfa” au făcut cererea pe motiv că Ordonanţa este neconstituţională şi a anunţat că instituţia a înregistrat petiţi privind acest act normativ de la mai multe persoane.
„Am contestat la Avocatul Poporului prevederile de la articolul 17 din Ordonanţa de Urgenţă ‘Trenuleţul’, prin care se îngheaţă indexarea pensilor şi nu se aplică Legea 360 de indexare a valori punctului de referinţă de la nivelul de 81 lei. Legea pensilor este organică şi din acest punct de vedere nu se putea face o modificare decât tot printr-o lege organică, nu printr-o ordonanţă de urgenţă, prin care de fapt Guvernul se substituie Parlamentului”, a declarat preşedintele CNS Cartel ALFA.
El a precizat că există decizi anterioare ale care arată că „este complet anormală” o prorogare printr-o ordonanţă. „Din acest punct de vedere sperăm că Avocatul Poporului, deşi ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu ca la legea pensilor magistraţilor, să înainteze Curţi Constituţionale constatarea că articolul 17 este neconstituţional”, a explicat liderul sindical.
Hosu spune că, în caz contrar, „se pune sub semnul întrebări pe cine reprezintă acum Avocatul Poporului – reprezintă interesele prevăzute în legea de constituire a instituţiei sau este marcat de decizi politice”.
El a mai spus că alte prevederi ale ordonanţei „trenuleţ” privind prorogarea unor termene nu îşi regăsesc corespondent în precedentele decizi ale Curţi Constituţionale, care să permită un asemenea atac în justiţie. Drept urmare, sindicalişti vor protesta „în stradă” faţă de celelalte prevederi ale ordonanţei în speranţa rezolvări printr-un dialog social mai transparent cu Guvernul.
„La ora actuală, ordonanţa ‘trenuleţ’ are foarte multe deficienţe legate de echilibrul care ar trebui să existe în structura respectivă, adică măsurile de austeritate pe toate segmentele societăţi civile”, a mai declarat Bogdan Hosu.
Executivul a aprobat, pe 30 decembrie 2024, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.
Printre măsurile prevăzute în ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul luni noiembrie 2024, a salarilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copi, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensilor, la nivelul de 81 lei şi a valori indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024 sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensilor de serviciu.
Totodată, ordonanţa mai prevede majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 50.0 euro la 250.0 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 10.0 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salari şi asimilate salarilor, ca urmare a desfăşurări activităţi de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţi, agricol şi industria alimentară în condiţile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente luni ianuarie 2025.