Un raport recent al Băncii Naționale a României (BNR) indică faptul că numerarul continuă să aibă un rol semnificativ în economia țării noastre. Chiar dacă serviciile financiare digitale au cunoscut o creștere semnificativă, românii preferă încă să folosească bani cash pentru cheltuieli și retrageri. Totuși, există discrepanțe majore între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la bancomate.
BNR a emis recent un raport care arată că numerarul continuă să joace un rol central în economia țării. Preferința românilor pentru bani gheață se observă atât în obiceiurile de economisire, cât și în cheltuieli.
Conform raportului BNR, 6 din 10 români preferă să-și păstreze economiile în numerar. Această tendință este mai pronunțată în Moldova, unde 70% dintre oameni țin astfel bani. În schimb, în Banat și Ardeal, doar 54% dintre persoane aleg această variantă. Pensionarii cu vârsta cuprinsă între 56 și 65 de ani reprezintă 64% dintre cei care păstrează economiile în numerar, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani reprezintă 56%. Mulți români optează pentru acest tip de economisire deoarece le oferă siguranță în situații de criză, cum ar fi penele tehnologice sau riscurile cibernetice.
În 2023, românii au retras de la bancomate 257 miliarde de lei și 820 de milioane de euro. Cele mai mari sume retrase de la ATM au fost înregistrate în București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.
În ciuda acestor date, rețeaua de bancomate din țara noastră este subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 10.0 de locuitori sau 4 ATM-uri pe 10 de kilometri pătrați. Astfel, din cele peste 30 de localități din România, doar 1.05 (32%) beneficiază de prezența bancomatelor, acestea deservind 71% din populația cu vârsta de peste 15 ani.
